câtă lume e dincolo
de pleoapele mele
pe care azi le închizi cu mâna?
câte parcuri, câte femei
cu umbreluțe și crinoline?
mănuși albe și violete
din piele de căprioară?
gambete și revolvere și
săbii cu mâner de argint?
și chiar moartea mea
programată
la prima oră a unei dimineți
cețoase de toamnă?
Știi tu că toate astea
s-au întâmplat
doar pentru a salva
condurul tău cu diamante,
viața ta vintage,
fotografiile noastre de familie
retușate
până la
nuanța pământului
din care ne tragem?