Şi când credeam
că nimic nu se mai poate-ntâmpla
în vacarmul ăsta
de sfârşit de lume
femeia Adela
hăt din statele unite
ale dezbinării
a aruncat zarurile
până-n adâncul
sufletului meu întomnat
să fii bine, da?
mie nu-mi plac
bărbaţii fricoşi
care îşi deapănă viaţa
pe trecerea de pietoni
scrie şi tu
un vers nărăvaş
fix în secunda retragerii
ultimului tramvai
fă ceva pentru pagina-ntâi
a tabloidelor
cred că mai apoi s-a culcat
a plutit lin
în lunga noapte americană
era atât de frumoasă în somn
femeia Adela
tramvaiele zornăiau
ca nişte zaruri blajine
se crăpa de ziuă
peste apa râului Lethe
Leave a Reply