Pogoară iarna
acum, când s-a hotărât şi el să vină pe lume
în chip de astru tânăr şi năbădăios.
Iar eu surâd îngăduitor la gândul
că nici John, nici Jack,
n-au lăsat vreodată pe lume urmaşi.
Sau poate că au avut,
dar i-au părăsit pe drumurile pustii
din Sierra Nevada.
Pogoară iarna
şi el se naşte acum sub privirea plictisită
a lui tata-soarele cel nepăsător. Abia născut,
poate că se gândeşte deja la semnul acela
geometric şi palid şi anost
al infinitului din noi
despre care nimeni
n-a scos vreodată
o vorbă ca lumea.
Dar eu surâd mulţumit,
în timp ce îmi fac absent bagajele
pentru drumurile alea pustii
din Sierra Nevada.
Leave a Reply