Îţi propun o pajişte cu maci/ şi egretă/
ilustrată naivă din anii ’42
trimisă de săracii oraşelor
teilor înfloriţi de pe front/
iată- desenez cu o mână sigură perspectiva/
punctul de fugă/ enigma albastră/
linia orizontului care prea atent mă priveşte/
creionez insomnia/
cearcănul miezului de noapte/
dezgustul trezirii în aerul violet
al zeului Marte//

Şi tu traversând în fugă margini paragini/
pierzându-ţi cercelul de aur
în mâlul rigolelor/
asculţi marea în cochilia
palmelor mele bătrâne/
spunându-mi/ dormi/
în vis nu plouă şi nu bate vântul